DESCENDÉNT, -Ă,descendenți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care coboară; coborâtor. 2. S. m. și f. Persoană care coboară din..., care se trage din...; urmaș. – Din fr. descendant, lat. descendens, -ntis. (Sursa: DEX '98 )
DESCENDÉNT, -Ăadj. Care coboară, coborâtor; descensiv. // s.m. și f. Urmaș. [Cf. fr. descendant, lat. descendens]. (Sursa: DN )
DESCENDÉNT, -Ă I. adj. care coboară; descensiv. ♦ nod ~ = unul dintre cele două puncte în care planul orbitei unei planete taie planul eclipticii. II. s. m. f. urmaș. III. s. n. (astrol.) semn zodiacal reprezentând punctul opus ascendentului (III, 2). (< fr. descendant, lat. descendens) (Sursa: MDN )
DESCENDÉNT s., adj. 1. s. v. urmaș.2. s. pl. v. posteritate. 3. adj. v. coborâtor. (Sursa: Sinonime )
Descendent ≠ ascendent (Sursa: Antonime )
descendént adj. m., s. m., pl. descendénți; f. sg. descendéntă, pl. descendénte (Sursa: Ortografic )
DESCENDÉNT1 ~tă (~ți, ~te) Care coboară; în coborâre; coborâtor. Accent ~. /<fr. descendant, lat. descendens, ~ntis (Sursa: NODEX )
DESCENDÉNT2 ~tă (~ți, ~te)m. și f. Persoană care descinde (dintr-un anumit neam sau dintr-o anumită familie); rudă în linie directă; coborâtor; urmaș. /<fr. descendant, lat. descendens, ~ntis (Sursa: NODEX )
