DERULÁ, deruléz, vb. I. Tranz. 1. A desface, a desfășura, a întinde ceva care a fost rulat. 2. A tăia furnir dintr-un buștean căruia i se dă o mișcare lentă de învârtire în fața ferăstrăului. – Din fr. dérouler. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

DERULÁ vb. I. tr. 1. A desfășura ceva rulat. 2. A tăia furnir dintr-un buștean care se învârtește lent în fața ferăstrăului. / < fr. dérouler]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

DERULÁ vb. I. tr. 1. a desfășura ceva rulat. 2. a tăia furnir dintr-un buștean care se învârtește lent în fața ferăstrăului. 3. a trece în revistă (evenimente etc.) II. tr., refl. (fig.) a (se) desfășura, a se succeda. (< fr. dérouler) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

DERULÁ vb. v. defila, desfășura, perinda, prefira, succeda. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

derulá vb., ind. prez. 1 sg. deruléz, 3 sg. și pl. deruleáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

A DERULÁ ~éz tranz. (materiale textile, fire rulate etc.) A face să se deruleze. /<fr. dérouler (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A SE DERULÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre materiale textile, fire, pelicule rulate etc.) A se desfășura de pe un rulou. /<fr. dérouler (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A derula ≠ a rula (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard