DEPRIMÁ, deprím, vb. I. Tranz. A provoca (cuiva) o stare de depresiune sau de descurajare; a mâhni, a întrista, a descuraja (pe cineva). – Din fr. déprimer. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

DEPRIMÁ vb. I. tr., refl. A (se) mâhni, a (se) întrista, a (se) descuraja. [P.i. deprím. / < fr. déprimer, cf. it. deprimere]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

DEPRIMÁ vb. tr. a provoca cuiva o depresiune (4), a mâhni, a întrista, a dezola. (< fr. déprimer, lat. deprimere) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

DEPRIMÁ vb. v. descuraja. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

deprimá vb. (sil. -pri-), ind. prez. 1 sg. deprím, 3 sg. și pl. deprímă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

A DEPRIMÁ deprím tranz. (persoane) A aduce în stare de depresiune; a dezola. /<fr. déprimer (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A deprima ≠ a îmbărbăta, a încuraja (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard