Dex.Ro Mobile
DEPRECIÉRE, deprecieri, s. f. Faptul de a (se) deprecia; nesocotire a valorii; devalorizare. [Pr.: -ci-e-] – V. deprecia. (Sursa: DEX '98 )

DEPRECIÉRE s.f. Faptul de a (se) deprecia; devalorizare. [Pron. -ci-e-. / < deprecia]. (Sursa: DN )

DEPRECIÉRE s. 1. v. devalorizare. 2. v. degradare. (Sursa: Sinonime )

DEPRECIÉRE s. v. bagatelizare, minimalizare, subapreciere, subestimare, subevaluare. (Sursa: Sinonime )

Depreciere ≠ supraapreciere, supraestimare, supraevaluare (Sursa: Antonime )

depreciére s. f. (sil. -pre-ci-e-), g.-d. art. depreciérii; pl. depreciéri (Sursa: Ortografic )

DEPRECIÁ, depreciéz, vb. I. 1. Tranz. A aprecia ceva sub valoarea sa reală; p. ext. a nesocoti, a minimaliza valoarea unui lucru. 2. Tranz. și refl. A(-și) micșora, a(-și) pierde valoarea sau calitatea; a (se) devaloriza; a (se) degrada. [Pr.: -ci-a] – Din fr. déprécier. (Sursa: DEX '98 )

A DEPRECIÁ ~éz tranz. 1) (persoane sau lucruri) A aprecia sub valoarea reală; a subaprecia; a subestima; a subevalua. 2) A face să se deprecieze. [Sil. -ci-a] /<fr. déprécier (Sursa: NODEX )

A SE DEPRECIÁ pers. 3 se ~ză intranz. (despre monede, hârtii de valoare) A-și reduce valoarea; a se devaloriza; a se demonetiza. [Sil. -ci-a] /<fr. déprécier (Sursa: NODEX )

DEPRECIÁ vb. I. 1. tr. A scădea prețul sau valoarea unui lucru. 2. tr., refl. A(-și) micșora valoarea, meritul, calitatea; a (se) devaloriza. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. déprécier]. (Sursa: DN )

DEPRECIÁ vb. I. tr. a aprecia un lucru sub valoarea sa reală. ◊ (fig.) a desconsidera. II. tr., refl. a(-și) micșora valoarea, calitatea; a (se) devaloriza; a se degrada. (< fr. déprécier) (Sursa: MDN )

DEPRECIÁ vb. 1. v. devaloriza. 2. a (se) degrada. (O marfă perisabilă care s-a ~.) (Sursa: Sinonime )

DEPRECIÁ vb. v. bagateliza, minimaliza, subaprecia, subestima, subevalua. (Sursa: Sinonime )

A deprecia ≠ a supraaprecia, a supraestima, a supraevalua (Sursa: Antonime )

depreciá vb. (sil. -pre-ci-a), ind. prez. 1 sg. depreciéz, 3 sg. și pl. depreciáză, 1 pl. depreciém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. și pl. depreciéze; ger. depreciínd (sil. -ci-ind) (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
deprecia   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) deprecia depreciere depreciat depreciind singular plural
deprecia depreciați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) depreciez (să) depreciez depreciam depreciai depreciasem
a II-a (tu) depreciezi (să) depreciezi depreciai depreciași depreciaseși
a III-a (el, ea) deprecia (să) deprecieze deprecia deprecie depreciase
plural I (noi) depreciem (să) depreciem depreciam depreciarăm depreciaserăm, depreciasem*
a II-a (voi) depreciați (să) depreciați depreciați depreciarăți depreciaserăți, depreciaseți*
a III-a (ei, ele) deprecia (să) deprecieze depreciau deprecia depreciaseră
* Formă nerecomandată

depreciere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular depreciere deprecierea
plural deprecieri deprecierile
genitiv-dativ singular deprecieri deprecierii
plural deprecieri deprecierilor
vocativ singular depreciere, depreciereo
plural deprecierilor