A căpăta (sau a prinde) aripi = a căpăta independență, curaj; a începe să se înflăcăreze, să se entuziasmeze A pune în libertate = a elibera din închisoare, din arest etc. 3) Independență, neatârnare (a unui stat față de o putere străină) Pe cont propriu = pe propria răspundere, în mod independent Întrebare directă = întrebare care se realizează printr-o propoziție principală sau independentă DEPENDÉNT, -Ă, dependenți, -te, adj. Care depinde (de cineva sau de ceva); care nu este autonom. – Din fr. dépendant. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
DEPENDÉNT, -Ă adj. Care depinde (de cineva, de ceva); subordonat, supus, în stare de dependență economică sau politică. [< fr. dépendant ]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard
DEPENDÉNT, -Ă adj. care depinde (de cineva, de ceva). (< fr. dépendant ) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard
DEPENDÉNT adj. 1. subordonat, supus. (O țară ~.) 2. v. subordonat . (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
Dependent ≠ autonom, independent, liber, neatârnat, nedependent, slobod, suveran (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard
dependént adj. m., pl. dependénți; f. sg. dependéntă, pl. dependénte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
DEPENDÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care depinde (de ceva sau de cineva); în stare de dependență; subordonat. 2) (despre state, teritorii) Care este lipsit de autonomie (economică sau politică); lipsit de independență. /<fr. dépendent (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
dependent adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular depende nt depende ntul depende ntă depende nta plural depende nți depende nții depende nte depende ntele genitiv-dativ singular depende nt depende ntului depende nte depende ntei plural depende nți depende nților depende nte depende ntelor vocativ singular — — plural — —
