A fi prea din cale-afară (sau prea de tot) = a depăși orice limită admisă
A fi slobod la gură = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe
A ieși (sau a fi scos) din pelinci = a depăși vârsta alăptării; a fi foarte tânăr, fără experiență
A merge prea departe = a-și îngădui prea multe, a depăși limitele îngăduite
A se întrece cu gluma (sau cu șaga, rar, cu vorba) = a depăși limitele bunei-cuviințe; a împinge lucrurile prea departe, a exagera
A sări peste (sau dincolo de) gard = a depăși limita admisă (prin atitudinea, faptele sale)
A sări peste cal = a depăși limita admisă; a exagera
A întinde ața = a depăși (prin comparare) limita îngăduită
A întinde coarda până se rupe (sau plesnește) sau a întinde prea tare coarda = a împinge până la extrem o situație, a depăși limitele îngăduite într-o situație dată
A-și da poalele peste cap sau a-și lua (ori a-și pune) poalele în cap = a nu mai ține socoteală de nimic, a depăși orice limită; a da pe față un caracter josnic, imoral
Cât patru = depășind limitele obișnuite; foarte mult
Peste puterea (sau puterile) cuiva = depășind puterile, posibilitățile cuiva, foarte greu
DEPĂȘÍ,depășesc, vb. IV. Tranz. 1. A întrece pe cineva sau ceva care merge în același sens; a lăsa în urmă. 2. A trece peste o anumită limită, a întrece o anumită măsură, un anumit nivel. ♦ A întrece puterile sau competența cuiva. Această problemă mă depășește. – Din fr. dépasser (după păși). (Sursa: DEX '98 )
A DEPĂȘÍ ~ésctranz. 1) A lăsa în urmă; a întrece; a dovedi; a devansa. 2) (limite, norme, măsuri, niveluri) A întrece sub aspect cantitativ. 3) A întrece din punct de vedere al componenței. /<fr. dépasser (Sursa: NODEX )
DEPĂȘÍvb. IV. tr.1. A întrece, a lăsa în urmă (pe cineva sau ceva), mergând în același sens și pe același drum; a o lua înainte. 2. A întrece o anumită limită, o anumită măsură, un anumit nivel; a întrece puterile, competența cuiva. [P.i. -șesc, conj. 3,6 -șească. / < de- + păși, după fr. dépasser]. (Sursa: DN )
DEPĂȘÍvb. tr. 1. a întrece, a lăsa în urmă (pe cineva sau ceva), mergând în același sens și pe același drum; a o lua înainte. 2. a întrece o anumită limită, o anumită măsură. ◊ a întrece puterile, competența cuiva. (după fr. dépasser) (Sursa: MDN )
DEPĂȘÍ vb. 1. a devansa, a întrece. (L-a ~ în mers.)2. a întrece, a trece. (Greutatea pachetului ~ 10 kg.)3. v. întrece. 4. a întrece, (fig.) a eclipsa. (Îi ~ prin însușiri.)5. a birui, a înfrânge, a învinge, a răzbi, (livr.) a surmonta. (A ~ toate dificultățile.)6. a covârși, a întrece. (Iubirea ~ toate celelalte sentimente.)7. a întrece. (Aceste sarcini ~ puterile lui.) (Sursa: Sinonime )
