DENUTRÍȚIE, denutriții, s. f. Stare a unui organism viu în care, datorită faptului că asimilația este întrecută de dezasimilație, se produce o scădere mare în greutate. – Din fr. dénutrition. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

DENUTRÍȚIE s.f. Stare a unui țesut sau organism viu în care predomină dezasimilația. [Gen. -iei, var. denutrițiune s.f. / cf. fr. dénutrition]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

DENUTRÍȚIE s. f. nutriție insuficientă a unui țesut sau organism viu. (< fr. dénutrition) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

denutríție s. f. (sil. -tri-ți-e), art. denutríția (sil. -ți-a), g.-d. art. denutríției; pl. denutríții, art. denutríțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

DENUTRÍȚIE ~i f. Stare a unui țesut sau a unui organism viu în care predomină dezasimilația, manifestată prin scădere considerabilă în greutate. [Art. denutriția; G.-D. denutriției; Sil. -ți-e] /<fr. denutrition (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard