DEMNITÁR, demnitari, s. m. Înalt funcționar al statului. – Din fr. dignitaire (după demn). (Sursa: DEX '98 )
DEMNITÁR s.m. Înalt funcționar de stat, persoană care deține o demnitate importantă. [< fr. dignitaire, după demn]. (Sursa: DN )
DEMNITÁR s. m. înalt funcționar de stat. (după fr. dignitaire) (Sursa: MDN )
DEMNITÁR s. (POL.) (înv.) dregător, ureadnic. (Un înalt ~.) (Sursa: Sinonime )
demnitár s. m., pl. demnitári (Sursa: Ortografic )
DEMNITÁR ~i m. Persoană care deține o demnitate; înalt funcționar de stat. /<fr. dignitaire (Sursa: NODEX )
| demnitar substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | demnitar | demnitarul |
| plural | demnitari | demnitarii |
| genitiv-dativ | singular | demnitar | demnitarului |
| plural | demnitari | demnitarilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
