DELIRÁNT, -Ă,deliranți, -te, adj. Care este în stare de delir, ca de delir. ♦ Fig. Care se manifestă într-o formă asemănătoare delirului; excesiv, exaltat, frenetic. – Din fr. délirant. (Sursa: DEX '98 )
DELIRÁNT, -Ăadj. Care delirează; (ca) de delir. ♦ (Fig.) Exaltat, frenetic. [Cf. fr. délirant]. (Sursa: DN )
DELIRÁNT, -Ăadj. (și s. m.) care delirează; (ca) de delir. ◊ (fig.) exaltat, frenetic. (< fr. délirant) (Sursa: MDN )
deliránt adj. m., pl. deliránți; f. sg. delirántă, pl. deliránte (Sursa: Ortografic )
DELIRÁNT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre persoane) Care delirează; aflat în stare de delir. 2) Care provoacă delir. Temperatură ~tă. 3) fig. Care vădește o pasiune foarte puternică; cu o exaltare de delir. /<fr. délirant (Sursa: NODEX )
QUIDQUID DELIRANT REGES, PLECTUNTUR ACHIVI (lat.) orice le trăznește prin minte regilor se abate pe capul grecilor – Horațiu, „Epistulae”, I, 2, 14. Oamenii simpli au de suferit de pe urma nechibzuinței monarhilor. (Sursa: DE )
