Dex delimita, delimita, definiţie delimita, dex.ro Mobile

DELIMITÁ, delimitez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) stabili, a (se) fixa limitele unui lucru; a (se) mărgini, a (se) limita. ♦ A (se) contura. (Sursa: DEX '98 )

DELIMITÁ vb. 1. a circumscrie, a demarca, a hotărnici, a limita, a marca, a mărgini, (înv.) a hotărî, a semna. (A ~ un teren.) 2. v. mărgini. 3. v. profila. 4. v. restrânge. (Sursa: Sinonime )

A DELIMITÁ ~éz tranz. 1) A determina prin trasarea anumitor limite; a demarca; a țărmuri. 2) A reduce la anumite limite; a restrânge; a limita. 3) A stabili cu exactitate; a preciza; a determina; a defini. /<fr. délimiter, lat. delimitare (Sursa: NODEX )

A SE DELIMITÁ se ~eáză intranz. A căpăta limite precise; a se închega în contururi precise; a se profila; a se contura; a se zugrăvi; a se desena. /<fr. déli-miter, lat. delimitare (Sursa: NODEX )

delimita verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) delimita	delimitare	delimitat	delimitând	singular	plural
		(a) delimita	delimitare	delimitat	delimitând	delimitează	delimitați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	delimitez	(să) delimitez	delimitam	delimitai	delimitasem
	a II-a (tu)	delimitezi	(să) delimitezi	delimitai	delimitași	delimitaseși
	a III-a (el, ea)	delimitează	(să) delimiteze	delimita	delimită	delimitase
plural	I (noi)	delimităm	(să) delimităm	delimitam	delimitarăm	delimitaserăm, delimitasem*
	a II-a (voi)	delimitați	(să) delimitați	delimitați	delimitarăți	delimitaserăți, delimitaseți*
	a III-a (ei, ele)	delimitează	(să) delimiteze	delimitau	delimitară	delimitaseră

* Formă nerecomandată