Dex.Ro Mobile
DELICVÉNȚĂ s. f. v. delincvență. (Sursa: DEX '98 )

DELICVÉNȚĂ s.f. v. delincvență. (Sursa: DN )

DELINCVÉNȚĂ, delincvențe, s. f. 1. Fenomen social care constă în săvârșirea de delicte. 2. Totalitatea delictelor săvârșite, la un moment dat, într-un anumit mediu sau de către persoane de o anumită vârstă. [Var.: delicvénță s. f.] – Din fr. délinquance. (Sursa: DEX '98 )

DELINCVÉNȚĂ ~e f. 1) Fenomen social constând în săvârșirea de delicte. 2) Ansamblu de delicte comise dintr-un anumit mediu pe parcursul unei perioade. /<fr. délinquance (Sursa: NODEX )

DELINCVÉNȚĂ s.f. 1. Fenomen social constând în săvârșirea de delicte. 2. Totalitatea delictelor și crimelor considerate pe plan social. [Var. delicvență s.f. / cf. fr. délinquance]. (Sursa: DN )

delincvénță s. f., g.-d. art. delincvénței; pl. delincvénțe (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
delicvență   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular delicvență delicvența
plural delicvențe delicvențele
genitiv-dativ singular delicvențe delicvenței
plural delicvențe delicvențelor
vocativ singular delicvență, delicvențo
plural delicvențelor