Dex delecta, delecta, definiţie delecta, dex.ro Mobile

DELECTÁ, delectéz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) desfăta, a (se) încânta, a (se) bucura. – Din fr. délecter, lat. delectare. (Sursa: DEX '98 )

DELECTÁ vb. 1. v. încânta. 2. a (se) desfăta, a (se) răsfăța, (rar) a (se) dezmierda, (Mold.) a (se) teferici, (fig.) a (se) îndulci. (I-a ~ cu tot felul de bunătăți.) (Sursa: Sinonime )

A DELECTÁ ~éz tranz. A face să se delecteze; a desfăta; a fermeca; a fascina; a vrăji; a încânta. /<fr. délecter, lat. delectare (Sursa: NODEX )

delecta verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) delecta	delectare	delectat	delectând	singular	plural
		(a) delecta	delectare	delectat	delectând	delectează	delectați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	delectez	(să) delectez	delectam	delectai	delectasem
	a II-a (tu)	delectezi	(să) delectezi	delectai	delectași	delectaseși
	a III-a (el, ea)	delectează	(să) delecteze	delecta	delectă	delectase
plural	I (noi)	delectăm	(să) delectăm	delectam	delectarăm	delectaserăm, delectasem*
	a II-a (voi)	delectați	(să) delectați	delectați	delectarăți	delectaserăți, delectaseți*
	a III-a (ei, ele)	delectează	(să) delecteze	delectau	delectară	delectaseră

* Formă nerecomandată