DEÍCTIC, -Ă, deictici, -ce, adj. Care arată, care demonstrează, care întărește un sens. – Din fr. déictique. (Sursa: DEX '98 )
DEÍCTIC, -Ă adj. (gram.) Care arată, demonstrează; care întărește un sens. [Pron. de-ic-. / < fr. déictique, lat. deicticus, cf. gr. deiktikos – demonstrativ]. (Sursa: DN )
DEÍCTIC, -Ă adj. (despre cuvinte) care arată, demonstrează; care întărește un sens. (< fr. déictique) (Sursa: MDN )
deíctic adj. m., pl. deíctici; f. sg. deíctică, pl. deíctice (Sursa: Ortografic )
DEÍCTIC ~că (~ci, ~ce) (despre elemente de limbă) Care întărește un sens. /<fr. déictique (Sursa: NODEX )
| deictic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | deictic | deicticul | deictică | deictica |
| plural | deictici | deicticii | deictice | deicticele |
| genitiv-dativ | singular | deictic | deicticului | deictice | deicticei |
| plural | deictici | deicticilor | deictice | deicticelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
