DEHISCÉNȚĂ s. f. (Bot.) Deschidere de la sine a unui fruct, a unei antere sau a unui sporange când ajung la maturitate. – Din fr. déhiscence. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

DEHISCÉNȚĂ f. bot. Proprietate a unor fructe, a unor antere sau a unor sporangi de a se deschide când ajung la maturitate. /<fr. déhiscence (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

DEHISCÉNȚĂ s.f. Însușire a unor fructe de a fi dehiscente. [Cf. fr. déhiscence]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

DEHISCÉNȚĂ s. f. însușirea de a fi dehiscent. (< fr. déhiscence) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

dehiscénță s. f., g.-d. art. dehiscénței (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard