Dex degivra, degivra, definiţie degivra, dex.ro Mobile

DEGIVRÁ vb. I. tr. A înlătura straturile de chiciură sau de gheață formate pe anumite suprafețe (metalice). [Var. dejivra vb. I. / < fr. dégivrer]. (Sursa: DN )

A DEGIVRÁ ~éz tranz. (suprafețe care vin în contact cu aerul umed la temperaturi joase) A curăța de stratul de givraj. /<fr. dégivrer (Sursa: NODEX )

degivra verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) degivra	degivrare	degivrat	degivrând	singular	plural
		(a) degivra	degivrare	degivrat	degivrând	degivrează	degivrați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	degivrez	(să) degivrez	degivram	degivrai	degivrasem
	a II-a (tu)	degivrezi	(să) degivrezi	degivrai	degivrași	degivraseși
	a III-a (el, ea)	degivrează	(să) degivreze	degivra	degivră	degivrase
plural	I (noi)	degivrăm	(să) degivrăm	degivram	degivrarăm	degivraserăm, degivrasem*
	a II-a (voi)	degivrați	(să) degivrați	degivrați	degivrarăți	degivraserăți, degivraseți*
	a III-a (ei, ele)	degivrează	(să) degivreze	degivrau	degivrară	degivraseră

* Formă nerecomandată