DEGENERÁT, -Ă,degenerați, -te, adj. Care și-a pierdut însușirile morfologice sau funcționale (caracteristice genului sau speciei). – V. degenera. (Sursa: DEX '98 )
DEGENERÁT, -Ăadj., s.m. și f. (Individ) care și-a pierdut calitățile ereditare, naturale, fizice sau morale. [Cf. fr. dégénéré]. (Sursa: DN )
DEGENERÁT, -Ăadj., s. m. f. (individ) care și-a pierdut calitățile morfologice sau funcționale. (< fr. dégénéré) (Sursa: MDN )
DEGENERÁT adj. 1. v. atrofiat. 2. v. pipernicit. (Sursa: Sinonime )
degenerát adj. m., pl. degeneráți; f. sg. degenerátă, pl. degeneráte (Sursa: Ortografic )
DEGENERÁ,degenerez, vb. I. Intranz. 1. A pierde total sau parțial unele însușiri morfologice sau funcționale (caracteristice genului sau speciei), în urma acțiunii unor factori de mediu sau ereditari. 2. Fig. A se schimba, a se preface în ceva (mai) rău, (mai) grav, pierzând aspectul sau caracterul inițial; a decădea. – Din fr. dégénérer, lat. degenerare. (Sursa: DEX '98 )
A DEGENERÁ ~ézintranz. 1) A pierde (total sau parțial) însușirile naturale caracteristice speciei sau genului. 2) A ajunge într-o stare inferioară celei precedente; a fi în declin; a regresa; a decădea. 3) fig. A ajunge în stare de declin moral; a se degrada; a decădea; a se p******i; a se declasa; a se corupe; a se vicia. /<fr. dégénérer, lat. degenerare (Sursa: NODEX )
DEGENERÁvb. I. intr.1. A se depărta de tipul primitiv, pierzând din calități, din valoare. 2. (Fig.) A se schimba în rău; a decădea. [< fr. dégénérer, it., lat. degenerare]. (Sursa: DN )
DEGENERÁvb. intr. 1. a se depărta de tipul primar, pierzând din calități, din valoare. 2. (fig.) a se schimba în rău; a se degrada, a decădea. (< fr. dégénérer, lat. degenerare) (Sursa: MDN )
