Dex defula, defula, definiţie defula, dex.ro Mobile

DEFULÁ, defulez, vb. I. Tranz. (Psih.) A da curs liber ideilor sau tendințelor refulate în subconștient. ♦ (Fam.) A-și descărca sufletul. – Din fr. défouler. (Sursa: DEX '98 )

DEFULÁ vb. I. tr. a da curs liber ideilor și tendințelor refulate în subconștient. II. refl. (fam.) a se lăsa purtat de stări afective; a-și descărca sufletul. (< fr. défouler) (Sursa: MDN )

defula verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) defula	defulare	defulat	defulând	singular	plural
		(a) defula	defulare	defulat	defulând	defulează	defulați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	defulez	(să) defulez	defulam	defulai	defulasem
	a II-a (tu)	defulezi	(să) defulezi	defulai	defulași	defulaseși
	a III-a (el, ea)	defulează	(să) defuleze	defula	defulă	defulase
plural	I (noi)	defulăm	(să) defulăm	defulam	defularăm	defulaserăm, defulasem*
	a II-a (voi)	defulați	(să) defulați	defulați	defularăți	defulaserăți, defulaseți*
	a III-a (ei, ele)	defulează	(să) defuleze	defulau	defulară	defulaseră

* Formă nerecomandată