DEFRIȘÁRE,defrișări, s. f. Acțiunea de a defrișa și rezultatul ei. – V. defrișa. (Sursa: DEX '98 )
DEFRIȘÁREs.f. Acțiunea de a defrișa și rezultatul ei; defrișat. [< defrișa]. (Sursa: DN )
DEFRIȘÁRE s. (SILV.) defrișat, despădurire, (prin sudul Transilv.) săciuit. (~ a unui teren împădurit.) (Sursa: Sinonime )
defrișáre s. f. (sil. -fri-), g.-d. art. defrișării; pl. defrișări (Sursa: Ortografic )
DEFRIȘÁ,defrișez, vb. I. Tranz. A înlătura (prin tăiere sau prin ardere) arborii și alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultură, pășunat, construcții etc. sau pentru a-l împăduri din nou; a despăduri. – Din fr. défricher. (Sursa: DEX '98 )
A DEFRIȘÁ ~éztranz. (terenuri) A lipsi de arbori și arbuști prin tăiere sau prin ardere, spre a face bun pentru agricultură, construcții sau pentru reîmpădurire; a despăduri. /<fr. défricher (Sursa: NODEX )
DEFRIȘÁvb. I. tr. A tăia și a înlătura arborii dintr-o pădure spre a obține un teren propriu pentru agricultură, pentru pășunat etc. [< fr. défricher]. (Sursa: DN )
DEFRIȘÁvb. tr. 1. a înlătura prin tăiere arborii dintr-o anumită porțiune de pădure; a despăduri. 2. (fig.) a descurca, a lămuri, a limpezi (o problemă); a aborda punctele esențiale, fără a trata fondul. (< fr. défricher) (Sursa: MDN )
DEFRIȘÁ vb. (SILV.) a despăduri, (reg.) a târși, (Transilv. și Bucov.) a lăzui, (înv.) a cura. (A ~ un teren împădurit.) (Sursa: Sinonime )
defrișá vb. (sil. -fri-), ind. prez. 1 sg. defrișéz, 3 sg. și pl. defrișeáză, 1 pl. defrișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. defrișéze; ger. defrișând (Sursa: Ortografic )
