Dex.Ro Mobile
DECREPITÁ, decrepitez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) produce o decrepitare. – Din fr. décrépiter. (Sursa: DEX '98 )

DECREPITÁ vb. tr., refl. a (se) produce o decrepitare. (< fr. décrépiter) (Sursa: MDN )

decrepitá vb. (sil. -cre-), ind. prez. 1 sg. decrepitéz, 3 sg. și pl. decrepiteáză (Sursa: Ortografic )

DECREPÍT, -Ă, decrepiți, -te, adj. Atins de decrepitudine; ramolit. – Din fr. décrépit, lat. decrepitus. (Sursa: DEX '98 )

DECREPÍT ~tă (~ți, ~te) livr. Care și-a pierdut vigoarea fizică din cauza vârstei înaintate; atins de decrepitudine; ramolit. /<fr. décrépit, lat. decrepitus (Sursa: NODEX )

DECREPÍT, -Ă adj. Atins de decrepitudine; ramolit. [< fr. décrépit, cf. lat. decrepitus]. (Sursa: DN )

DECREPÍT, -Ă adj. atins de decrepitudine; ramolit, senil. (< fr. décrépit, lat. decrepitus) (Sursa: MDN )

DECREPÍT adj. v. ramolit, senil. (Sursa: Sinonime )

decrepít adj. m. (sil. -cre-), pl. decrepíți; f. sg. decrepítă, pl. decrepíte (Sursa: Ortografic )

decrépit, -ă adj. și s. (lat. decrépitus, d. crépito, -are, a pîrli, d. crepare, a crăpa). Hodorogit, izmenit, moleșit, ramolit: bătrîn decrepit. – Fals -ít (după fr.). V. sfrijit, xanamorisit. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
decrepit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular decrepit decrepitul decrepi decrepita
plural decrepiți decrepiții decrepite decrepitele
genitiv-dativ singular decrepit decrepitului decrepite decrepitei
plural decrepiți decrepiților decrepite decrepitelor
vocativ singular
plural

decrepita   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) decrepita decrepitare decrepitat decrepitând singular plural
decrepitea decrepitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) decrepitez (să) decrepitez decrepitam decrepitai decrepitasem
a II-a (tu) decrepitezi (să) decrepitezi decrepitai decrepitași decrepitaseși
a III-a (el, ea) decrepitea (să) decrepiteze decrepita decrepită decrepitase
plural I (noi) decrepităm (să) decrepităm decrepitam decrepitarăm decrepitaserăm, decrepitasem*
a II-a (voi) decrepitați (să) decrepitați decrepitați decrepitarăți decrepitaserăți, decrepitaseți*
a III-a (ei, ele) decrepitea (să) decrepiteze decrepitau decrepita decrepitaseră
* Formă nerecomandată