Dex.Ro Mobile
DECONECTÁRE, deconectări, s. f. Acțiunea de a (se) deconecta și rezultatul ei. – V. deconecta. (Sursa: DEX '98 )

DECONECTÁRE s.f. Acțiunea de a deconecta și rezultatul ei. [< deconecta]. (Sursa: DN )

DECONECTÁRE s. (FIZ.) decuplare. (~ unui aparat electric.) (Sursa: Sinonime )

DECONECTÁRE s. v. recreare. (Sursa: Sinonime )

Deconectare ≠ conectare (Sursa: Antonime )

deconectáre s. f. → conectare (Sursa: Ortografic )

DECONECTÁ, deconectez, vb. I. 1. Tranz. A suprima o conexiune a două conducte electrice. 2. Tranz. A desface o legătură dintre o mașină sau un aparat electric și un circuit sau o rețea electrică; a decupla. 3. Refl. Fig. A se relaxa, a se destinde, a se calma. – Din fr. déconnecter. (Sursa: DEX '98 )

A DECONECTÁ ~éz tranz. (aparate, mașini electrice etc.) A face să se deconec-teze. /<fr. déconnecter (Sursa: NODEX )

A SE DECONECTÁ mă ~éz intranz. 1) (despre curentul electric) A înceta să alimenteze un consumator, fiind întrerupt. 2) fig. (despre persoane) A deveni puțin încordat; a se destinde; a se relaxa. /<fr. déconnecter (Sursa: NODEX )

DECONECTÁ vb. I. tr. 1. A suprima o conexiune a două conducte electrice. ♦ A dezlega, a desprinde (odgoane). 2. refl. A se relaxa. [< fr. déconnecter]. (Sursa: DN )

DECONECTÁ vb. I. tr. 1. a suprima o conexiune. 2. a desface o legătură dintre o mașină sau un aparat electric și un circuit sau o rețea electrică; decupla (1). II. refl. (fig.) a se relaxa, a se destinde. (< fr. déconnecter) (Sursa: MDN )

DECONECTÁ vb. (FIZ.) a decupla. (A ~ un aparat electric.) (Sursa: Sinonime )

DECONECTÁ vb. v. recrea (Sursa: Sinonime )

A deconecta ≠ a conecta (Sursa: Antonime )

deconectá vb., ind. prez. 1 sg. deconectéz, 3 sg. și pl. deconecteáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
deconecta   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) deconecta deconectare deconectat deconectând singular plural
deconectea deconectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) deconectez (să) deconectez deconectam deconectai deconectasem
a II-a (tu) deconectezi (să) deconectezi deconectai deconectași deconectaseși
a III-a (el, ea) deconectea (să) deconecteze deconecta deconectă deconectase
plural I (noi) deconectăm (să) deconectăm deconectam deconectarăm deconectaserăm, deconectasem*
a II-a (voi) deconectați (să) deconectați deconectați deconectarăți deconectaserăți, deconectaseți*
a III-a (ei, ele) deconectea (să) deconecteze deconectau deconecta deconectaseră
* Formă nerecomandată

deconectare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deconectare deconectarea
plural deconectări deconectările
genitiv-dativ singular deconectări deconectării
plural deconectări deconectărilor
vocativ singular deconectare, deconectareo
plural deconectărilor