DECOMPOZIȚÍE, decompoziții, s. f. Determinare, prin analiză sau prin calcul, a caracteristicilor tehnice ale materiei prime folosite la confecționarea unui obiect dintr-o țesătură sau dintr-un tricot. [Var.: decompozițiúne s. f.] – Din fr. décomposition. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

DECOMPOZÍȚIE s.f. 1. Analiză a unei substanțe (mai ales a unei țesături) în vederea cunoașterii structurii ei. 2. Atrepsie. [Gen. -iei, var. decompozițiune s.f. / cf. fr. décomposition]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

DECOMPOZÍȚIE s. f. descompunere prin analiză a unei substanțe în vederea cunoașterii ei. (< fr. décomposition) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

decompozíție s. f. → compoziție (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

DECOMPOZÍȚIE ~i f. Procedeu de determinare prin analiză sau prin calcul a caracteristicilor tehnice ale materiei prime folosite la confecționarea unui obiect dintr-o țesătură sau dintr-un tricot. /<fr. décomposition (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard