DECLAMATÓR, -OÁRE, declamatori, -oare, adj. (Despre cuvinte, expresii, stil) Pompos, bombastic, emfatic. [Var.: declamatóriu, -ie adj.] – Din fr. déclamatoire. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

DECLAMATÓR, -OÁRE adj. Care declamă; (peior.) pompos, bombastic. [Var. declamatoriu, -ie adj. / cf. fr. déclamateur, déclamatoire, lat. declamatorius]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

DECLAMATÓR, -OÁRE adj. care declamă; (peior.; despre stil, ton) pompos, bombastic, emfatic; declamativ. (< fr. déclamatoire, lat. declamatorius) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

DECLAMATÓR adj. v. afectat. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

DECLAMATÓR s. recitator. (Un bun ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

declamatór adj. m. (sil. -cla-), pl. declamatóri; f. sg. și pl. declamatoáre (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

declamatór, -oáre s. Care declamă (recită) în public. Fig. Orator saŭ scriitor enfatic, pompos. Adj. Declamatoriŭ: ton declamator (corect: -oriŭ). (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

DECLAMATÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) 1) și substantival Care declamă. 2) fig. (despre stil, ton, vorbire) Care vădește afect și artificialitate; plin de emfază; bombastic. /<fr. déclamateur, déclamatoire (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

DECLAMATÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care declamă texte (de obicei în versuri). /<fr. déclamateur, déclamatoire (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard