Dex.Ro Mobile
DECANTÁRE, decantări, s. f. Faptul de a decanta; limpezirea unui lichid care conține particule solide în suspensie; decantație. – V. decanta. (Sursa: DEX '98 )

DECANTÁRE s.f. Acțiunea de a decanta; decantație. [< decanta]. (Sursa: DN )

DECANTÁRE s. (CHIM.) decantație. (Sursa: Sinonime )

decantáre s. f., g.-d. art. decantării; pl. decantări (Sursa: Ortografic )

DECANTÁ, decantez, vb. I. Tranz. A limpezi un lichid tulbure, în care se află particule solide în suspensie, scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. ♦ A curăța de impurități, a înlătura murdăria. ♦ Fig. A limpezi, a clarifica, a lămuri. – Din fr. décanter. (Sursa: DEX '98 )

A DECANTÁ ~éz tranz. 1) (lichide) A separa de impurități prin scurgere (după sedimentare). 2) fig. (lucruri, idei etc.) A face înțeles (după anumite reflecții); a clarifica; a limpezi; a lămuri; a elucida. /<fr. décanter (Sursa: NODEX )

DECANTÁ vb. I. tr. A limpezi un lichid care conține părticele solide în suspensie prin scurgerea acestuia după depunerea lor. ♦ (Fig.) A limpezi, a clarifica, a lămuri. [< fr. décanter]. (Sursa: DN )

DECANTÁ vb. tr. 1. a limpezi un lichid care conține particule solide în suspensie prin îndepărtarea acestuia după depunerea lor. 2. (fig.) a limpezi, a clarifica. (< fr. décanter) (Sursa: MDN )

decantá vb., ind. prez. 1 sg. decantéz, 3 sg. și pl. decanteáză (Sursa: Ortografic )

decantéz v. tr. (fr. décanter, din latina alchimiștilor decanthare, d. canthus, vgr. kanthós [cuv. african orĭ sp.], coada ochĭuluĭ, obadă, gît de garafă). Chim. Transvazez un lichid limpezit lăsînd drojdia. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
decanta   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) decanta decantare decantat decantând singular plural
decantea decantați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) decantez (să) decantez decantam decantai decantasem
a II-a (tu) decantezi (să) decantezi decantai decantași decantaseși
a III-a (el, ea) decantea (să) decanteze decanta decantă decantase
plural I (noi) decantăm (să) decantăm decantam decantarăm decantaserăm, decantasem*
a II-a (voi) decantați (să) decantați decantați decantarăți decantaserăți, decantaseți*
a III-a (ei, ele) decantea (să) decanteze decantau decanta decantaseră
* Formă nerecomandată

decantare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular decantare decantarea
plural decantări decantările
genitiv-dativ singular decantări decantării
plural decantări decantărilor
vocativ singular decantare, decantareo
plural decantărilor