DECALÓG s. n. Cele zece porunci religioase și morale din Vechiul Testament, revelate de Dumnezeu lui Moise, pe muntele Sinai. – Din fr. décalogue. (Sursa: DEX '98 )
DECALÓGn. rel. Serie de zece porunci morale cuprinse în Vechiul Testament. /<fr. décalogue (Sursa: NODEX )
DECALÓGs.n. Cele zece porunci religioase și morale din Vechiul testament, transmise, potrivit legendei, lui Moise, pe muntele Sinai. [Cf. fr. décalogue, it. decalogo < gr. deka – zece, logos – vorbire]. (Sursa: DN )
DECALÓGs. n. cele zece porunci religioase și morale din Vechiul Testament. (< fr. décalogue, lat. decalogus, gr. dekalogos) (Sursa: MDN )
decalóg s. n. (Sursa: Ortografic )
decalóg n., pl. oage și urĭ (vgr. dekálogos, d. déka, zece și logos, cuvînt). Cele zece poruncĭ ale legiĭ date de Dumnezeŭ luĭ Moise pe muntele Sinaĭ, după biblie. (Sursa: Scriban )
DECALÓGUL s. art. (BIS.) cele zece porunci. (Sursa: Sinonime )
