DEÎNMULȚÍT s. n. sg. (Mat.) Primul factor al unei înmulțiri, număr care urmează să fie înmulțit cu cel de-al doilea termen. – De4 + înmulțit. (Sursa: DEX '98 )
DEÎNMULȚÍTm. Număr care se înmulțește cu alt număr numit înmulțitor. /de + înmulțit (Sursa: NODEX )
DEÎNMULȚÍT s. (MAT.) (înv.) multiplicand. (Sursa: Sinonime )