(A fi) un om (o dată) și jumătate = (a fi) persoană de încredere înzestrată cu însușiri (morale) deosebite
(A umbla sau a fi, a se ține) cu nasul (pe) sus = a (fi) încrezut, sfidător
(Parc-ar fi) scos de la naftalină = a) se spune despre ceva învechit, demodat, desuet; b) se spune despre ceva revenit în atenție după o lungă uitare
A (se) sparge sau a (se) rupe gheața = a dispărea sau a face să dispară atmosfera ori senzația de jenă existentă la un moment dat; a (se) înlătura primele dificultăți în bunul mers al unei acțiuni
A ajunge la spartul târgului (sau iarmarocului) = a ajunge undeva prea târziu, când lucrurile sunt pe lichidate
A astupa găuri = a reuși să realizeze unele lucruri strict necesare; a plăti (din) datorii
A avea (o) păsărică (sau păsărele) la cap (sau, rar, sub pălărie) = a fi nebun, a fi trăsnit; a avea idei ciudate, bizare, excentrice
A bate la stroi sau a purta în stroi = a aplica cuiva o pedeapsă disciplinară, constând în trecerea printre două rânduri de soldați care îl lovesc unul după altul cu vergi
A băga (pe cineva) sub masă = a) a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i s-a dat prea mult de băut; b) a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuție; a înfunda
A fi cu (sau a avea) gărgăuni în (sau la) cap = a avea idei ciudate, anormale, extravagante; a fi extrem de încrezut
A fi deodată cu cineva = a fi de aceeași vârstă cu cineva
A fi dus cu mintea (sau cu mințile) = a fi cufundat în gânduri
A fi nu știu cum = a fi ciudat, bizar
A fi în notă = a fi în concordanță cu o situație dată
A i se aprinde (sau a-i sfârâi) călcâiele (după cineva) = a) a fi foarte îndrăgostit (de cineva), a se îndrăgosti subit; b) a fi zorit, nerăbdător
A i se aprinde (sau a-i sfârâi) călcâiele (după cineva) = a) a fi foarte îndrăgostit; b) a fi zorit, nerăbdător
A ieși (sau a apărea) ca din pământ = a se ivi deodată, pe neașteptate, brusc
A intra (în) platcă = a) a pierde o partidă la jocul de cărți; b) a trebui să plătească o datorie
A lătra a muțiu = a lătra înfundat
A nu (mai) avea loc de cineva = a) a fi incomodat de cineva; b) a se lega mereu de cineva, a-i pricinui neajunsuri
A nu se lăsa (cu una, cu două, o dată cu capul etc.) = a nu admite să cedeze, a se împotrivi cu îndârjire
A o mâlci = a amuți, a încremeni (datorită unui sentiment foarte puternic)
A o zbughi = a o lua deodată la fugă; a o șterge
A pune cruce cuiva (sau la ceva) = a considera ca mort, definitiv lichidat, pierdut
A păstra amintirea (cuiva sau a ceva) sau a păstra (pe cineva sau ceva) în amintire (sau în inimă, în minte, în suflet) = a) a nu uita niciodată (pe cineva sau ceva); b) a oglindi, a reflecta (ceva din trecut)
A râde în pumni = a râde pe ascuns, pe înfundate și cu satisfacție
A râde înghesuit = a râde înfundat
A rămâne pentru altă dată = a se amâna pentru o dată ulterioară
A scoate (cuiva) gărgăunii (din cap) = a face (pe cineva) să renunțe la ideile ciudate, anormale, extravagante pe care le are
A scoate din mânecă = a inventa la repezeală o explicație, o soluție etc. 2) Nume dat unor dispozitive în formă de mânecă
A scoate pe cineva dator = a-i pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează
A scăpăra din picioare = a bate din picioare; a fi nerăbdător
A se băga în datorii = a face datorii, a se îndatora
A se culca (odată) cu găinile = a se culca foarte devreme
A se îngloda (sau a se îneca) în datorii = a se împrumuta cu sume mari, care nu mai pot fi restituite
A sta (ca) pe ace (sau spini, ghimpi, jar, foc etc.) = a fi neliniștit, agitat, nerăbdător
A sta (ca) pe cărbuni (aprinși) = a fi foarte nerăbdător
A sta (ca) pe mărăcini = a fi nerăbdător, a nu-și găsi astâmpăr
A sta (sau a ședea ca) pe ghimpi = a nu mai avea răbdare, a fi extrem de nerăbdător
A sta (sau a ședea) ca pe jăratic = a fi extrem de nerăbdător și de neliniștit sau a fi foarte grăbit
A sta (sau a ședea) pe (sau ca pe) spini = a fi neliniștit, nerăbdător
A suge (ceva) o dată (sau împreună) cu laptele mamei = a dobândi o deprindere din cea mai fragedă copilărie
A sări poponeț = a sări dintr-o dată (cu vorba), a sări tam-nisam
A trage la fit = a lipsi de la datorie, în special de la orele de școală; a chiuli
A trata (pe cineva sau ceva) de la egal la egal = a se comporta într-o împrejurare dată ca fiind în aceeași situație, pe aceeași treaptă cu partenerul său; a duce tratative cu cineva în condiții de egalitate
A trece la (sau în) cont = a înscrie la rubrica datoriilor o notă
A umbla după doi iepuri deodată = a urmări în același timp două scopuri, două avantaje diferite
A întinde coarda până se rupe (sau plesnește) sau a întinde prea tare coarda = a împinge până la extrem o situație, a depăși limitele îngăduite într-o situație dată
A ședea (ca) pe ghimpi (sau pe foc, pe ace) = a fi nerăbdător și îngrijorat; a fi grăbit să plece
A ține (ceva) în cumpănă = a ține ceva în poziție suspendată, făcând să balanseze
DAT1,daturi, s. n. I. Faptul de a da2; (urmat de determinări introduse prin prep. „la”) efectuare a anumitor operații de prelucrare. Datul la rindea.II. 1. Realitate ca punct de la care se pleacă într-un raționament, într-o discuție; fapt din care rezultă sau se deduc altele; noțiune fundamentală. 2. (În superstiții) Boală care s-ar datora vrăjilor, farmecelor. 3. (În expr.) Așa e datul (cuiva) = așa e soarta (cuiva). – V. da2. (Sursa: DEX '98 )
DAT2 ~urin. 1) Fapt real servind ca punct de plecare în procesul de cunoaștere. 2) reg. Forță supranaturală despre care se crede că determină desfășurarea evenimentelor; soartă; ursită; fatalitate; destin. / v. a da (Sursa: NODEX )
!iárba-dátului-și-a-fáptului (plantă) s. f. art., g.-d. art. iérbii-dátului-și-a-fáptului (Sursa: DOOM 2 )
IARBA-DATULUI-ȘI-A-FÁPTULUI s. v. feciorică. (Sursa: Sinonime )
IARBĂ-DE-DÁT s. v. talpa-gâștei. (Sursa: Sinonime )
dat (boală atribuită vrăjilor) s. n., pl. dáturi (Sursa: Ortografic )
dat (faptul de a da, punctul de plecare al unui raționament, soartă) s. n. (Sursa: Ortografic )
iárba-dátului-și-a-fáptului s. f. (Sursa: Ortografic )
1) dat n., pl. urĭ. Acțiunea de a da: datu cărților de joc.Rar. Datină: așa e datu nostru. (Sursa: Scriban )
FORTUNA MULTIS DAT NIMIS, SATIS NULLI (lat.) multora soarta le dă prea mult, nimănui destul (cât i-ar trebui) – Martial, „Epigrammata”, 12, 10, 2. (Sursa: DE )
