(A fi om) cu dare de mână = (a fi om) înstărit, bogat
A i se lungi (cuiva) urechile (de foame etc.) = a-și pierde răbdarea așteptând (să mănânce etc.), a dori foarte mult (ceva)
A lua pe cineva sau a o lua) cu binișorul = (a proceda) cu blândețe, cu răbdare, cu tact
A scoate (pe cineva) din răbdare (sau din răbdări) = a supăra, a enerva, a indispune (pe cineva) peste măsură
A se înarma cu răbdare = a-și impune răbdare, a aștepta cu stăpânire de sine desfășurarea faptelor
A sta (sau a ședea ca) pe ghimpi = a nu mai avea răbdare, a fi extrem de nerăbdător
A(-i) ajunge (cuiva) cuțitul la os = a nu mai putea îndura un rău; a-și pierde răbdarea
A(-și) pierde răbdarea sau a-și ieși din răbdare (ori din răbdări) = a-și pierde calmul, stăpânirea de sine
A-i crăpa (cuiva) pipota de nerăbdare = a fi foarte nerăbdător
A-și ieși (sau a scoate pe cineva) din pepeni = a-și pierde (sau a face pe cineva să-și piardă) răbdarea, a (se) enerva, a-și ieși (sau a scoate pe cineva) din fire
A-și vedea de coada măturii (sau tigăii) = a se ocupa (numai) de treburile gospodărești
Cu dare de mână = înstărit, bogat
Cu nerăbdare = în mod nerăbdător; cu înfrigurare
Dare la lumină = publicare, tipărire
Dare pe față (sau în vileag) = divulgare, demascare
Lepădare de sine = renunțare la interesele sau la ideile personale (pentru binele obștesc)
Stai puțin (sau un pic, cu binișorul etc.) = ai (puțină) răbdare, nu te grăbi
Stai să-ți spun (sau să vezi) = lasă-mă să-ți spun, ai răbdare, așteaptă
Un bob (de) zăbavă = un pic de răbdare; imediat, numaidecât, îndată
Vorbire directă sau stil direct = procedeu sintactic și stilistic de redare fidelă a spuselor sau gândurilor cuiva
DÁRE,dări, s. f. Acțiunea de a da2. ◊ Loc. adj. (Despre oameni) Cu dare de mână = înstărit, bogat. ♦ Dare de seamă = raport, referat asupra unei activități, unei gestiuni etc. într-o anumită perioadă; prezentare critică a unei scrieri literare sau științifice, recenzie; relatare (în ziare) a unor fapte, întâmplări etc. Dare la semn = tragere la țintă. Dare în judecată = chemare a unei persoane în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. Dare la lumină = publicare, tipărire. Dare pe față (sau în vileag) = divulgare, demascare. ♦ (În evul mediu, la români) Nume generic pentru obligațiile în bani și în natură; impozit. – V. da2. (Sursa: DEX '98 )
DÁRE dărif. 1) v.DA. ◊ ~ de seamă raport asupra unei activități pentru o anumită perioadă. ~ pe față(sauîn vileag) divulgare. Cu ~ de mână înstărit; avut; bogat. 2) înv. Plată obligatorie (în bani sau în natură) vărsată de cetățeni în bugetul statului; dajdie; impozit. /v. a da (Sursa: NODEX )
*dáre de mấnă (bogăție) loc. s. f., g.-d. art. dắrii de mấnă (Sursa: DOOM 2 )
DÁRE s. 1. v. trasare. 2. dare de seamă = raport, referat, situație, (prin Transilv.) sămădaș, (înv.) doclad, otnoșenie, tacrir, (rusism înv.) predstav-lenie. (A întocmit o ~ despre ...)3. v. bir. (Sursa: Sinonime )
dáre s. f., g.-d. art. dării; pl. dări (Sursa: Ortografic )
dáre de seámă s. f. + prep. + s. f., g.-d. art. dării de seámă; pl. dări de seámă (Sursa: Ortografic )
dáre f. Acțiunea de a da. Bir, contribuțiune. Om cu dare de mînă, căruĭa-ĭ dă mîna, bogat. Dare de samă, raport, referat. (Sursa: Scriban )
