DẤRDORĂ s. f. (Pop.) 1. Toi (în desfășurarea unei acțiuni, a unei proces); zor ◊ Expr. A fi in dârdora însurătorii = a) a ține cu orice preț să se însoare; b) a fi în plină desfășurare a căsătoriei. 2. Belea, bucluc, necaz. ♦ Spaimă. [Var.: dấldoră s. f.] – Din bg. dărdoja. (Sursa: DEX '98 )
DÂRDORĂf. pop. 1) Punct culminant (în desfășurarea unei acțiuni); toi. În ~a jocului. 2) Situație complicată și neplăcută; bucluc; belea; încurcătură. /<bulg. dărdorja (Sursa: NODEX )
dấrdoră (pop., mai ales în expr. în dârdoră) s. f., g.-d. art. dấrdorii; pl. dấrdori (Sursa: DOOM 2 )
