Dex.Ro Mobile
DANDANÁ, dandanale, s. f. (Fam.) 1. Întâmplare neplăcută; belea, bucluc, încurcătură. 2. Zgomot mare, tărăboi; petrecere gălăgioasă. ◊ (Înv.) Clopot de dandana = clopot de alarmă. – Din tc. tantana. (Sursa: DEX '98 )

DANDANÁ s. v. necaz. (Sursa: Sinonime )

DANDANÁ s. v. balamuc, boroboață, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, încurcătură, larmă, năzbâtie, năzdrăvănie, pățanie, pocinog, poznă, scandal, șotie, tămbălău, tărăboi, tevatură, trăsnaie, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot. (Sursa: Sinonime )

dandaná (dandanále), s. f. – 1. Larmă, zarvă, tămbălău. – 2. Inconvenient, necaz. – Mr. dăndănă. Tc. tantana „strălucit, fastuos” (Roesler 591; Șeineanu, II, 154; Iordan, BF, VII, 229), cf. bg. dandana. REW 2469 dă acest cuvînt la rădăcina expresivă dand. (Sursa: DER )

dandaná s. f., art. dandanáua, g.-d. art. dandanálei; pl. dandanále (Sursa: Ortografic )

dandaná f. (turc. tantana, fast, pompă, paradă, solemnitate). Vechĭ. Tumult, alarmă: clopot de dandana. Azĭ. Fam. Tărăboĭ, tămbălăŭ, afacere încurcată și zgomotoasă: mutarea e curată dandana. A da de dandana, a da de belea, a da peste o mare încurcătură. (Sursa: Scriban )

DANDANÁ ~le f. 1) pop. Gălăgie mare; tămbălău; tălălău. 2) fam. Situație complicată, fără ieșire; belea; încurcătură; daraveră; bucluc. [Art. dandanaua; G.-D. dandanalei] /<turc. tantana (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
dandana   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dandana dandanaua
plural dandanale dandanalele
genitiv-dativ singular dandanale dandanalei
plural dandanale dandanalelor
vocativ singular dandana
plural dandanalelor