CĂȘĂRÍE, cășării, s. f. Clădire sau parte a stânei unde se prepară cașul, brânza sau cașcavalul; p. ext. stână. – Caș + suf. -ărie. (Sursa: DEX '98 )
CĂȘĂRÍE, cășării, s. f. Parte a stânei unde se prepară cașul, brânza sau cașcavalul; p. ext. stână. – Din caș + suf. -ărie. (Sursa: DLRM )
CĂȘĂRÍE s. v. stână, târlă. (Sursa: Sinonime )
cășăríe s. f., art. cășăría, g.-d. art. cășăríei; pl. cășăríi, art. cășăríile (Sursa: Ortografic )
cășăríe f. Locu unde se face cașu la stînă. (Sursa: Scriban )
CĂȘĂRÍE ~i f. Parte a stânei unde se face cașul. /caș + suf. ~ărie (Sursa: NODEX )
| cășărie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | cășărie | cășăria |
| plural | cășării | cășăriile |
| genitiv-dativ | singular | cășării | cășăriei |
| plural | cășării | cășăriilor |
| vocativ | singular | cășărie, cășărio |
| plural | cășăriilor |
