Dex.Ro Mobile
CĂRĂBÚȘ, cărăbuși, s. m. Insectă coleopteră foarte dăunătoare, de culoare castanie, cu elitrele dure, care apare pe la începutul lunii mai și se hrănește cu frunzele arborilor (iar larva ei, cu rădăcinile unor plante); găinușă, gândac-de-mai (Melolontha melolontha). – Carab[aș] (rar folosit, „oaie cu botul negru” < tc.) + suf. -uș. (Sursa: DEX '98 )

CĂRĂBÚȘ, cărăbuși, s. m. Insectă coleopteră de culoare roșiatică, cu elitrele dure, care apare pe la începutul lunii mai; se hrănește cu frunzele arborilor (iar larva cu rădăcinile diferitelor plante) și este foarte dăunătoare (Melolontha vulgaris). – Din carab[aș] (rar folosit) + suf. -uș. (Sursa: DLRM )

CĂRĂBÚȘ s. (ENTOM.) 1. (Melolontha melolontha) (reg.) bondar, vruh, gândac-de-mai, (prin Munt.) găinușă, (Transilv.) gongălău. 2. cărăbuș-de-hrișcă (Rhizotrogus solstitialis) = cărăbușel, hrișcar, gândac-de-hrișcă. (Sursa: Sinonime )

cărăbúș s. m., pl. cărăbúși (Sursa: Ortografic )

cărăbúș m. (indirect d. lat. scarabéus [sard. l. carrabusu, fr. escarbot] d. vgr. skarábeios, skárabos și kárabos). Un fel de gîndac măricel castaniŭ numit și scărăbuș și găinușă (melolontha vulgaris). Se nutrește cu frunze și cauzează marĭ pagube plantațiunilor, maĭ ales larva luĭ, care trăĭește supt pămînt. (Sursa: Scriban )

CĂRĂBÚȘ ~i m. Insectă din ordinul coleopterelor dăunătoare culturilor agricole, cu aripi dure de culoare castanie, care apare la începutul lunii mai. /carab + suf. ~uș (Sursa: NODEX )

CĂRĂBUȘ-VÉRDE s. v. gândac-de-trandafir, ileană. (Sursa: Sinonime )

Declinări/Conjugări
cărăbuș   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cărăbuș cărăbușul
plural cărăbuși cărăbușii
genitiv-dativ singular cărăbuș cărăbușului
plural cărăbuși cărăbușilor
vocativ singular
plural