CĂRPINÍȘ, cărpinișuri, s. n. Pădurice sau desiș de carpeni; cărpinet. – Carpen + suf. -iș. (Sursa: DEX '98 )
CĂRPINÍȘ, cărpinișuri, s. n. Pădurice sau desiș de carpeni. – Din carpen + suf. -iș. (Sursa: DLRM )
CĂRPINÍȘ s. (BOT.) cărpinet. (Sursa: Sinonime )
cărpiníș s. n., pl. cărpiníșuri (Sursa: Ortografic )
CĂRPINÍȘ ~uri n. Pădurice de carpeni. /carpen + suf. ~iș (Sursa: NODEX )
cărpeníș n., pl. urĭ. Pădure, loc acoperit de carpenĭ. – În est cărpiniș. (Sursa: Scriban )
CĂRPINIȘ, com. în jud. Timiș; 7.362 loc. (1991). Expl. de argilă. Cărămidă și țiglă. Topitorie de cînepă. Stație de c. f. (Sursa: DE )
| cărpiniș substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | cărpiniș | cărpinișul |
| plural | cărpinișuri | cărpinișurile |
| genitiv-dativ | singular | cărpiniș | cărpinișului |
| plural | cărpinișuri | cărpinișurilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
