căpete
Caută
căpéte,
căpéți,
s.m. (reg. înv.) vas de lemn sau de tinichea, de o oca , cu care se ia vama la moară; căpăț, căuș, gâf, mertic. (
Sursa: DAR
)
Copy to clipboard
Declinări/Conjugări
căpete
substantiv masculin
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
căp
e
te
căp
e
tele
plural
căp
e
ți
căp
e
ții
genitiv-dativ
singular
căp
e
te
căp
e
telui
plural
căp
e
ți
căp
e
ților
vocativ
singular
căp
e
te
plural
căp
e
ților
