CĂLÚȚ, căluți, s. m. 1. Diminutiv al lui cal; călușel (1). 2. Compus: căluț-de-mare = pește teleostean marin cu corpul de 8-10 cm, lipsit de înotătoare codală și cu capul asemănător cu cel al calului; cal-de-mare (Hippocampus hippocampus). 3. Nume dat mai multor insecte din familia lăcustelor; călușel (3). – Cal + suf. -uț. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CĂLÚȚ, căluți, s. m. 1. Diminutiv al lui cal. ◊ Compus: căluț-de-mare = cal-de-mare. 2. Nume dat mai multor insecte din familia lăcustelor. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

CĂLÚȚ s. 1. (ZOOL.) căișor, (rar) călușel. (Un ~ de munte.) 2. (IHT.) căluț-de-mare (Hippocampus hippocampus) = cal-de-mare, (rar) hipocamp. 3. (ENTOM.; Locusta viridissima) cosaș, (înv. și reg.) acridă, (reg.) cobilițar, cobiliță, cosar, lăcustă verde, (Ban.) scăluș. 4. (ENTOM.; Locusta cantans) cosaș, (Ban.) scăluș. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

călúț s. m., pl. călúți (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

călúț m. (d. cal). Cal mic. Cosaș, călușel (un fel de lăcustă mică). (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

CĂLÚȚ ~i m. (diminutiv de la cal) 1): ~-de- mare pește marin având capul asemănător cu cel al calului. 2) Insectă din familia lăcustei. /cal + suf. ~uț (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

călúț-de-máre s. m. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

cosáș m. (d. coasă; bg. sîrb. alb. kosač, ung. kaszás. V. coasă). Lucrător care cosește ĭarba. Un fel de lăcustă mică (numită și căluț) care trăĭește pin [!] cîmpurĭ și pajiștĭ. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard