CÂRCIUMÁR, cârciumari, s. m. Proprietar de cârciumă. [Var.: crâșmár, (reg.) crăcimár s. m.] – Cârciumă + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

cârciumár s. m., pl. cârciumári (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

CÂRCIUMÁR ~i m. Persoană care ține o cârciumă. [Sil. câr-ciu-] /cârciumă + suf. ~ar (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

cîrcĭumár m. Vest. Acela care ține cîrcĭumă, orîndar. – În Mold. nord. crîșmar, în sud crișmar. Fem. -ăreasă, pl. ese, și -ăriță, pl. e. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard