CVINTÚPLU, -Ă, cvintupli, -e, adj. Încincit. ♦ (Substantivat, pl.) Grup de cinci gemeni. – Din fr. quintuple. (Sursa: DEX '98 )
CVINTÚPLU, -Ă adj. Încincit. // s.m. și f. Gemeni născuți în număr de cinci. [< fr. quintuple, lat. quintuplex]. (Sursa: DN )
CVINTÚPLU, -Ă I. adj. II. s. m. fiecare dintre gemenii născuți în număr de cinci. (< fr. quintuple, lat. quintuplex) (Sursa: MDN )
cvintúplu adj. m. (sil. -plu), pl. cvintúpli; f. sg. cvintúplă, pl. cvintúple (Sursa: Ortografic )
| cvintuplu adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | cvintuplu | cvintuplul | cvintuplă | cvintupla |
| plural | cvintupli | cvintuplii | cvintuple | cvintuplele |
| genitiv-dativ | singular | cvintuplu | cvintuplului | cvintuple | cvintuplei |
| plural | cvintupli | cvintuplilor | cvintuple | cvintuplelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
