Dex cuvânta, cuvanta, definiţie cuvânta, dex.ro Mobile

Dex.Ro Mobile

A CUVÂNTÁ cuvânt 1. tranz. 1) rar A reda prin cuvinte; a exprima prin grai; a zice; a spune. 2) (discursuri) A prezenta în fața unui public. 2. intranz. A fi în stare să-și exprime gândurile prin cuvinte; a avea facultatea de a exprima prin viu grai. /<lat. conventare (Sursa: NODEX )

CUVÂNTÁ vb. v. afirma, declama, declara, mărturisi, recita, relata, rosti, spune, vorbi, zice. (Sursa: Sinonime )

Declinări/Conjugări

cuvânta (1 cuvântez) verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) cuvânta	cuvântare	cuvântat	cuvântând	singular	plural
		(a) cuvânta	cuvântare	cuvântat	cuvântând	cuvântează	cuvântați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	cuvântez	(să) cuvântez	cuvântam	cuvântai	cuvântasem
	a II-a (tu)	cuvântezi	(să) cuvântezi	cuvântai	cuvântași	cuvântaseși
	a III-a (el, ea)	cuvântează	(să) cuvânteze	cuvânta	cuvântă	cuvântase
plural	I (noi)	cuvântăm	(să) cuvântăm	cuvântam	cuvântarăm	cuvântaserăm, cuvântasem*
	a II-a (voi)	cuvântați	(să) cuvântați	cuvântați	cuvântarăți	cuvântaserăți, cuvântaseți*
	a III-a (ei, ele)	cuvântează	(să) cuvânteze	cuvântau	cuvântară	cuvântaseră

* Formă nerecomandată

cuvânta (1 cuvintez) verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) cuvânta	cuvântare	cuvântat	cuvântând	singular	plural
		(a) cuvânta	cuvântare	cuvântat	cuvântând	cuvintează	cuvântați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	cuvintez	(să) cuvintez	cuvântam	cuvântai	cuvântasem
	a II-a (tu)	cuvintezi	(să) cuvintezi	cuvântai	cuvântași	cuvântaseși
	a III-a (el, ea)	cuvintează	(să) cuvinteze	cuvânta	cuvântă	cuvântase
plural	I (noi)	cuvântăm	(să) cuvântăm	cuvântam	cuvântarăm	cuvântaserăm, cuvântasem*
	a II-a (voi)	cuvântați	(să) cuvântați	cuvântați	cuvântarăți	cuvântaserăți, cuvântaseți*
	a III-a (ei, ele)	cuvintează	(să) cuvinteze	cuvântau	cuvântară	cuvântaseră

* Formă nerecomandată

cuvânta (1 cuvânt) verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) cuvânta	cuvântare	cuvântat	cuvântând	singular	plural
		(a) cuvânta	cuvântare	cuvântat	cuvântând	cuvântă	cuvântați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	cuvânt	(să) cuvânt	cuvântam	cuvântai	cuvântasem
	a II-a (tu)	cuvânți	(să) cuvânți	cuvântai	cuvântași	cuvântaseși
	a III-a (el, ea)	cuvântă	(să) cuvânte	cuvânta	cuvântă	cuvântase
plural	I (noi)	cuvântăm	(să) cuvântăm	cuvântam	cuvântarăm	cuvântaserăm, cuvântasem*
	a II-a (voi)	cuvântați	(să) cuvântați	cuvântați	cuvântarăți	cuvântaserăți, cuvântaseți*
	a III-a (ei, ele)	cuvântă	(să) cuvânte	cuvântau	cuvântară	cuvântaseră

* Formă nerecomandată