CUSTODÍE, custodii, s. f. Pază, păstrare (și administrare) a unui obiect (pus sub sechestru). – Din lat. custodia. Cf. sl. kustodija. (Sursa: DEX '98 )
CUSTODÍE f. Păstrare sau pază a unor obiecte puse sub sechestru. [Art. custodia; G.-D. custodiei; Sil. -di-e] /<lat. custodia (Sursa: NODEX )
CUSTODÍE s.f. Pază, păstrare a unui obiect. [< lat. custodia]. (Sursa: DN )
CUSTODÍE s. f. pază și conservare a anumitor bunuri. (< it., lat. custodia) (Sursa: MDN )
custodíe s. f., art. custodía, g.-d. art. custodíei; pl. custodíi, art. custodíile (Sursa: Ortografic )
| custodie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | custodie | custodia |
| plural | custodii | custodiile |
| genitiv-dativ | singular | custodii | custodiei |
| plural | custodii | custodiilor |
| vocativ | singular | custodie, custodio |
| plural | custodiilor |
