CUSĂTÚRĂ,cusături, s. f. 1. Cusut. ♦ Faptul de a coase între ele marginile unei plăgi, după o intervenție chirurgicală. 2. Locul unde se îmbină, prin cusut, două bucăți de stofă, de pânză etc.; ața cu care s-a cusut. ♦ Linie de asamblare, prin nituire sau prin sudare, a două plăci sau piese metalice. ♦ Loc unde s-a efectuat o cusătură (1), după o intervenție chirurgicală. 3. Felul cum este cusut ceva, modelul, punctul cu care se coase; p. ext. ornamentele cusute pe o pânză, pe o stofă etc. 4. Lucru la care coase cineva. [Var.: (reg.) cusutúră s. f.] – Cusut + suf. -ură. (Sursa: DEX '98 )
CUSĂTÚRĂ s. (TEHN.) cusut. (~ a două placi metalice.) (Sursa: Sinonime )
cusătúră s. f., g.-d. art. cusătúrii; pl. cusătúri (Sursa: Ortografic )
CUSĂTÚRĂ ~if. 1) v.A COASE. 2) Linia unde sunt unite prin cusut două bucăți de pânză. 3) Ornament brodat pe o pânză. 4) Model după care se coase. 5) med. Loc cusut după o intervenție chirurgicală. 6) Loc unde au fost unite prin sudare sau prin alte metode elementele metalice ale unui obiect. [G.-D. cusăturii] /a coase + suf. ~ătură (Sursa: NODEX )