CURTOAZÍE, curtoazii, s. f. Politețe (exagerată); amabilitate, complezență, curtenie; etichetă. – Din fr. courtoisie. (Sursa: DEX '98 )
CURTOAZÍE f. Purtare plină de amabilitate; atitudine binevoitoare; curtenie. [G.-D. curtoaziei; Sil. -toa-zi-e] /<fr. courtoisie (Sursa: NODEX )
CURTOAZÍE s.f. Politețe, amabilitate, complezență; etichetă. [Pron. -toa-zi-e, gen. -iei. / < fr. courtoisie]. (Sursa: DN )
CURTOAZÍE s. f. politețe; amabilitate, etichetă, curtenie. (< fr. courtoisie) (Sursa: MDN )
CURTOAZÍE s. amabilitate, atenție, galanterie, gentilețe, politețe, (rar) curtenie, (înv.) libov. (~ cu femeile.) (Sursa: Sinonime )
Curtoazie ≠ bruschețe (Sursa: Antonime )
curtoazíe s. f. (sil. -toa-), art. curtoazía, g.-d. art. curtoazíei; pl. curtoazíi, art. curtoazíile (Sursa: Ortografic )
| curtoazie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | curtoazie | curtoazia |
| plural | curtoazii | curtoaziile |
| genitiv-dativ | singular | curtoazii | curtoaziei |
| plural | curtoazii | curtoaziilor |
| vocativ | singular | curtoazie, curtoazio |
| plural | curtoaziilor |
