Dex curta, curta, definiţie curta, dex.ro Mobile

A avea mână scurtă = a fi zgârcit
A avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere = a fi miop
A face (cuiva) ochi dulci = a privi (pe cineva) cu dragoste; a curta
A scurta (sau a tăia, a lega) limba cuiva = a opri, a împiedica pe cineva să vorbească
A scurta cuiva ghearele = a pune pe cineva în imposibilitate de a (mai) face rău
A scurta cuiva limba = a pune pe cineva în imposibilitate de a bârfi
A trage clopotele = a) a curta o femeie; b) a divulga un secret
A trage scurta = a duce greul, a suporta consecințe (neplăcute)
A-i scurta (cuiva) cărările = a omorî (pe cineva) 2) Linie obținută prin despărțirea în două a părului de pe cap
Pe curând = în scurtă vreme, la scurt interval de timp (în raport cu prezentul)

CURTÁ, curtez, vb. I. Tranz. A face curte (III) unei femei, a căuta să-i câștigi favoarea, dragostea; a curteni. – Din curte (după fr. courtiser). (Sursa: DEX '98 )

curta verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) curta	curtare	curtat	curtând	singular	plural
		(a) curta	curtare	curtat	curtând	curtează	curtați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	curtez	(să) curtez	curtam	curtai	curtasem
	a II-a (tu)	curtezi	(să) curtezi	curtai	curtași	curtaseși
	a III-a (el, ea)	curtează	(să) curteze	curta	curtă	curtase
plural	I (noi)	curtăm	(să) curtăm	curtam	curtarăm	curtaserăm, curtasem*
	a II-a (voi)	curtați	(să) curtați	curtați	curtarăți	curtaserăți, curtaseți*
	a III-a (ei, ele)	curtează	(să) curteze	curtau	curtară	curtaseră

* Formă nerecomandată