curierat
Caută
CURIERÁT,
curierate,
s. n. Activitate a curierului. [Pr.:
-ri-e-
] –
Curier
+ suf.
-at.
(
Sursa: DEX '98
)
Copy to clipboard
curierát
s. n., pl.
curieráturi
(
Sursa: Ortografic
)
Copy to clipboard
Declinări/Conjugări
curierat
substantiv neutru
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
curier
a
t
curier
a
tul
plural
curier
a
te
curier
a
tele
genitiv-dativ
singular
curier
a
t
curier
a
tului
plural
curier
a
te
curier
a
telor
vocativ
singular
—
plural
—
