Dex.Ro Mobile
CURÉCHI s. m. 1. (Reg.) Varză. 2. (În sintagma) Curechi-de-munte = plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene-aurii și cu fructe achene prevăzute cu peri (Ligularia glauca). – Lat. colic(u)lus (= cauliculus). (Sursa: DEX '98 )

CURÉCHI n. reg. Plantă legumicolă, cu frunze groase și ondulate care, acoperindu-se unele pe altele, formează o căpățână compactă; varză. /<lat. coliculus (Sursa: NODEX )

CURÉCHI s. v. varză. (Sursa: Sinonime )

curéchi (curéchi), s. m. – Varză. Lat. *colĭculus (Cipariu, Elem., 18; Pușcariu 460; Candrea-Dens., 456; REW 1727; DAR; Rosetti, I, 66); cf. it. colecchio, sp. colleja. – Der. curechiu, adj. (verde, verzui); curechiște, s. f. (cîmp de varză); curecher, s. m. (cultivator de verze). Nefolosit în Munt. și Olt. (Sursa: DER )

curéchi s. m. (Sursa: Ortografic )

BUHĂ-DE-CURÉCHI s. v. bohoci. (Sursa: Sinonime )

CURECHI-DE-CÂMP s. v. rapiță. (Sursa: Sinonime )

CURECHI-DE-STÂNCĂ s. v. rujă. (Sursa: Sinonime )

curéchi-de-múnte s. m. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
curechi   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular curechi curechiul
plural curechi curechii
genitiv-dativ singular curechi curechiului
plural curechi curechilor
vocativ singular
plural