- A i se face (sau a i se pune, a i se zbârli cuiva) părul (sau chica) măciucă = a fi cuprins de o spaimă puternică, a se îngrozi, a se înspăimânta
- A se da cu capul de toți pereții (sau de pereți) = a fi cuprins de desperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută
- A se lăsa dus (de gânduri, de visare etc.) = a se lăsa cuprins, copleșit de gânduri
- A trage o sperietură = a fi cuprins de spaimă, a trece printr-un pericol
- A-i plânge (cuiva) de milă = a fi cuprins de părere de rău pentru suferințele sau pentru starea cuiva
- A-i îngheța (cuiva) sângele în vine sau a îngheța sângele (în cineva) = a se speria, a fi cuprins de groază, a înlemni de spaimă
- A-l mușca (pe cineva) șarpele invidiei (ori al vanității) = a fi cuprins de invidie, de vanitate
- A-l trece pe cineva (toate) nădușelile = a) a munci din greu (transpirând din abundență); b) a fi cuprins de spaimă, de emoție
- A-și ieși din piele = a fi cuprins de un sentiment foarte puternic (de bucurie, de ciudă etc.)
- Mă ia cu cald = sunt cuprins de fierbințeală, am febră
- În prelargul = în largul, pe întinsul, în cuprinsul
CUPRÍNS2, -Ă, cuprinși, -se, adj. 1. (Rar) Îmbrățișat (unul cu altul). 2. (Pop.) Înstărit, bogat. – V. cuprinde. (Sursa: DEX '98 )
CUPRÍNS adj. v. avut, bogat, înstărit, ocupat, prins, situat. (Sursa: Sinonime )
| cuprinde verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) cuprinde | cuprindere | cuprins | cuprinzând | singular | plural |
| cuprinde | cuprindeți |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | cuprind, cuprinz | (să) cuprind, cuprinz | cuprindeam | cuprinsei | cuprinsesem |
| a II-a (tu) | cuprinzi | (să) cuprinzi | cuprindeai | cuprinseși | cuprinseseși |
| a III-a (el, ea) | cuprinde | (să) cuprindă, cuprinză | cuprindea | cuprinse | cuprinsese |
| plural | I (noi) | cuprindem | (să) cuprindem | cuprindeam | cuprinserăm | cuprinseserăm, cuprinsesem* |
| a II-a (voi) | cuprindeți | (să) cuprindeți | cuprindeați | cuprinserăți | cuprinseserăți, cuprinseseți* |
| a III-a (ei, ele) | cuprind | (să) cuprindă, cuprinză | cuprindeau | cuprinseră | cuprinseseră |
* Formă nerecomandată
| cuprins (adj.) adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | cuprins | cuprinsul | cuprinsă | cuprinsa |
| plural | cuprinși | cuprinșii | cuprinse | cuprinsele |
| genitiv-dativ | singular | cuprins | cuprinsului | cuprinse | cuprinsei |
| plural | cuprinși | cuprinșilor | cuprinse | cuprinselor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
| cuprins (pl. -uri) substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | cuprins | cuprinsul |
| plural | cuprinsuri | cuprinsurile |
| genitiv-dativ | singular | cuprins | cuprinsului |
| plural | cuprinsuri | cuprinsurilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
