CUPÓLĂ, cupole, s. f. Partea de formă semisferică, poligonală sau eliptică care alcătuiește acoperământul unui dom, unei turle sau unui mare edificiu; boltă. – Din fr. coupole. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CUPÓLĂ s.f. 1. Construcție executată din zidărie, din metal etc. asemănătoare bolții; boltă. 2. Structură anatomică în formă de boltă. ♦ Parte boltită a unui aparat. [< it. cupola, fr. coupole]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CUPÓLĂ s. f. 1. boltă semisferică a unui edificiu. 2. structură anatomică în formă de boltă. 3. parte boltită a unui cuirasat, a unei turele, parașute etc. 4. formă de teren semisferică, provenită din nivelarea unui inselberg. (< fr. coupole) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CUPÓLĂ s. boltă, (înv.) colă, sclip, (turcism înv.) cubea. (~ la o turlă.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

cupólă s. f., g.-d. art. cupólei; pl. cupóle (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

CUPÓLĂ ~e f. 1) Partea interioară, boltită, cu baza circulară a acoperișului unui edificiu; boltă. 2) Structură anatomică în formă de boltă. /<fr. coupole (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard