A apuca (sau a lua) alt drum = a se ocupa de altceva, a se iniția în alt domeniu
A avea (ceva) pe suflet = a fi preocupat, chinuit de ceva
A avea (pe cineva sau ceva) în minte = a) a fi preocupat (de cineva sau de ceva); b) a avea intenția să facă ceva
A despica (sau a tăia) firul (de păr) în patru = a cerceta în mod minuțios, a se ocupa de ceva cu minuțiozitate exagerată, mai mult decât este necesar
A duce grija (cuiva sau a ceva) = a) a fi îngrijorat să nu (i) se întâmple ceva rău; b) a se interesa, a se ocupa îndeaproape (de cineva sau de ceva)
A fi în primele rânduri = a) a ocupa un loc de frunte într-un șir; b) a fi în fruntea unei activități
A frământa (sau a apăsa etc. pe cineva) gândul = a preocupa, a obseda (pe cineva) o idee
A lăsa (pe cineva) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a nu se mai ocupa de cineva, a lăsa în voia sorții, a lăsa în pace
A lăsa năpustului = a nu se mai preocupa de...
A nu-l prinde pe cineva vremea în loc = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nici o clipă neocupat
A ridica paharul (sau cupa, rar, un toast) = a închina în cinstea cuiva
A se lua cu cineva (sau cu ceva) = a-și petrece vremea cu cineva (sau cu ceva) și a uita de o grijă, de o preocupare etc., a se distra
A se urca (sau a se sui) pe tron = a ocupa domnia, a fi încoronat ca monarh
A sfârși cu ceva = a nu se mai ocupa cu ceva, a nu mai vorbi de ceva
A sta (dus, pierdut) pe gânduri = a fi absorbit de gânduri, a fi preocupat de ceva
A tăcea ca porcul în păpușoi (sau în cucuruz) = a tăcea prefăcându-se că este preocupat de ceva foarte important spre a nu răspunde la aluzii sau la învinuiri directe
A tăia frunză la câini = a nu avea nici o ocupație serioasă, a pierde vremea fără treabă; a trândăvi
A(-i) ședea cuiva ceva la inimă = a fi preocupat, stăpânit de ceva, a dori ceva foarte mult
A-i sta (cuiva ceva) în cap = a preocupa pe cineva
A-i sta (cuiva) pe inimă = (despre gânduri, preocupări) a-l preocupa pe cineva, a-i produce grijă, neliniște
A-i sta gândul la ceva = a fi preocupat de ceva
A-i umbla cuiva ceva prin (sau în) cap = a fi preocupat de ceva, a avea ceva de gând
A-l bate (pe cineva) gândul (sau mintea) sau a se bate cu mintea (sau cu gândul) = a fi preocupat în mod stăruitor de ceva
A-l paște (pe cineva) gândul = a fi preocupat de ceva
A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă
A-și face interesele = a fi preocupat numai de satisfacerea chestiunilor personale
A-și omorî timpul = a-și întrebuința timpul cu ocupații fără importanță; a-și pierde vremea
A-și reveni în fire (sau în sine) = a-și recăpăta cunoștința în urma unui leșin, a unei crize, a unei emoții etc. 3) A se ocupa din nou de un subiect, de o idee, a se opri din nou la...
A-și vedea de coada măturii (sau tigăii) = a se ocupa (numai) de treburile gospodărești
Fără căpătâi = fără ocupație (bine definită), fără rost
Pe puncte = a) pe baza dreptului conferit de cartelă; raționalizat; b) fără a avea pregătirea corespunzătoare funcției pe care o ocupă
În centrul (atenției, preocupărilor etc.) = pe primul plan; la loc de frunte
În centrul (unei activități, unei preocupări etc.) = pe primul plan, la loc de frunte
CÚPĂ1,cupe, s. f. 1. Vas de băut mai mult larg decât adânc (cu picior); pahar cu picior, în formă de potir cu gura largă, din care se beau băuturi alcoolice. ♦ Conținutul unui astfel de vas sau de pahar. ♦ Fig. Caliciu. 2. (Pop.) Unitate de măsură pentru lichide (mai mare de un litru). ♦ Cană, vas având această capacitate. 3. Trofeu în formă de cupă1 (1), care se atribuie câștigătorului unei competiții sportive; p. ext. competiție sportivă desfășurată în vederea câștigării unui astfel de premiu. ♦ Sistem de organizare și de desfășurare a unor competiții sportive, în care câștigătorul final este desemnat prin eliminarea succesivă a adversarilor, primind drept trofeu o cupă1 (3). 4. Piesă metalică (în formă de vas deschis) montată la elevatoare și la alte mașini și în care se pot încărca materiale lichide, pulverulente, pământ sau piatră. 5. Plantă cu tulpina foarte scurtă, care face o singură floare albastră-azurie (Gentiana acantis). ◊ Compus: cupa-vacii = plantă agățătoare cu frunze în formă de săgeată și cu flori mari, albe, asemănătoare cu ale zorelelor (Calystegia sepium). – Lat. cuppa (cu sensuri după fr. coupe), (2) magh. kupa. (Sursa: DEX '98 )
CÚPĂ2,cupe, s. f. Una dintre culorile cărților de joc (în formă de inimă de culoare roșie). – Din ngr. kúpa. (Sursa: DEX '98 )
CÚPĂ3,cupe, s. f. Tăietură în croitorie; croială. – Din fr. coupe. (Sursa: DEX '98 )
CÚPĂ1 ~ef. 1) Pahar de metal sau de sticlă, cu picior, lărgit în partea superioară. 2) Conținutul unui astfel de pahar. 3) Trofeu ce constă dintr-un vas de metal care li se dă câștigătorilor unei competiții sportive. 4) Competiție sportivă desfășurată pentru a câștiga un astfel de trofeu. 5) tehn. Căuș metalic montat la un elevator sau la o altă mașină, care servește pentru încărcarea sau ridicarea unor materiale (nisip, pământ, ciment etc.). ~a excavatorului. /<fr. cuppa (Sursa: NODEX )
CÚPĂ2 ~ef. Una dintre cele patru culori ale cărților de joc, reprezentând o figură în formă de inimă de culoare roșie. /<ngr. kupa (Sursa: NODEX )
CÚPĂ1s.f.1. Vas de băut, de obicei mai mult larg decât înalt. ♦ Conținutul unui astfel de vas. ♦ (Rar) Caliciu. 2. Vas de metal (prețios) care se acordă câștigătorului unei întreceri sportive ca premiu; (p. ext.) întrecere sportivă care se desfășoară pentru un astfel de premiu. 3. Piesă de metal în formă de vas, care, fiind fixată pe un elevator, servește la ridicarea cerealelor, a pământului etc. 4. Plantă cu tulpina foarte scurtă, care face o singură floare albastră-azurie. [< lat. cuppa, cf. fr. coupe]. (Sursa: DN )
CÚPĂ2s.f.1. (Franțuzism; în croitorie) Tăietură, croială. 2. (La jocul de cărți) Tăierea, separarea cărților în două părți. [< fr. coupe]. (Sursa: DN )
CÚPĂ1s. f. 1. vas de băut, pahar mai mult larg decât înalt, cu picior. ◊ recipient evazat montat pe un picior (pentru fructe etc.). ◊ caliciu. 2. obiect de metal, de cristal etc., care se atribuie ca trofeu câștigătorului unei competiții sportive; (p. ext.) întrecerea însăși. 3. piesă metalică de forma unui recipient deschis, care, fixată pe un elevator, servește la încărcarea de materiale lichide, pulverulente etc. 4. plantă cu tulpina foarte scurtă și o singură floare, albastră azurie. (< lat. cuppa, fr. coupe) (Sursa: MDN )
CÚPĂ2s. f. 1. (croitorie) tăietură, croială. 2. (la jocul de cărți) tăierea, separarea cărților în două părți. (< fr. coupe) (Sursa: MDN )
CUPA-VÁCII s. v. volbură mare. (Sursa: Sinonime )
CÚPĂ s. 1. (înv.) scafă, tas. (O ~ de vin.)2. v. potir. 3. trofeu. (A câștigat ~ pusă în joc.)4.(TEHN.) blid, căuș, ciutură, (reg.) făcău. (~ la roata morii.)5. v. caliciu. 6. (BOT.) cupa-vacii (Calyste-gia sepium) = (reg.) volbură. (Sursa: Sinonime )
CÚPĂ s. (la cărțile de joc) 1. roșu. (Valetul de ~.)2. inimă. (Sursa: Sinonime )
CÚPĂ s. v. mișină. (Sursa: Sinonime )
cúpă (cúpe), s. f. – 1. Blid, vas de lemn. – 2. Cană. – 3. Pahar. – Mr. cupă. Lat. cŭppa (Pușcariu 450; Candrea-Dens., 449; REW 2409; DAR), cel puțin cu primele sensuri ale cuvîntului; ultimul ar putea fi un împrumut din ngr. ϰοῦπα, alb. kupë (Philippide, II, 639), bg., sb., rut., tc., mag. kupa (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Miklosich, Lexicon, 322; Berneker 645; DAR), care se trag din același cuvînt lat. Din ngr. provine și cupă, s. f. (inimă, la jocurile de cărți). – Der. cupar, s. m. (paharnic, dregător al palatului domnesc însărcinat cu servirea vinului; primea darea numită cotărit); cupărie, s. f. (îndeletnicirea de paharnic); cupăresc, adj. (propriu paharnicului). (Sursa: DER )
cúpa-vácii (bot.) s. f. (Sursa: Ortografic )
cúpă (vas, croială, carte de joc) s. f., g.-d. art. cúpei; pl. cúpe (Sursa: Ortografic )
CUPA (Crater), constelație din emisfera australă, situată între constelațiile Hidra și Leul (lîngă constelația Corbul). (Sursa: DE )
Declinări/Conjugări
cupa
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
