CUNUNÁT, -Ă, cununați, -te, adj. Căsătorit (după ritualul religios). – V. cununa. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CUNUNÁT adj. căsătorit, (pop. și fam.) căpătuit. (Femeie ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

CUNUNÁ, cunún, vb. I. 1. Refl. recipr. A se căsători (religios). 2. Tranz. A declara pe miri căsătoriți din punct de vedere religios. ♦ A asista pe cineva în timpul serviciului religios al cununiei, în calitate de naș. ♦ (Despre părinți) A-și căsători (după ritualul religios) fiul sau fiica. – Lat. coronare. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A CUNUNÁ cunún tranz. 1) (mirii) A declara căsătoriți, așezând cununa pe cap. 2) A asista la o cununie în calitate de naș. /<lat. coronare (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A SE CUNUNÁ mă cunún intranz. A-și consfinți căsătoria prin cununie. /<lat. coronare (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

CUNUNÁ vb. a se căsători, (pop.) a se nunti. (S-au ~ la biserică.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

CUNUNÁ vb. v. încorona, încununa, răsplăti, recompensa. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

cununá vb., ind. prez. 1 sg. cunún, 3 sg. și pl. cunúnă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard