A se ajunge (sau, rar, a ajunge pe cineva) cu târgul = a cădea de acord asupra prețului unei vânzâri sau cumpărări, a cădea la învoială, a se învoi din preț
CUMPĂRÁRE s. f. Acțiunea de a cumpăra și rezultatul ei. ◊ (Ec. pol.) Putere de cumpărare = capacitate de plată a unității bănești sau a populației; cantitate de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești (putere de cumpărare a banilor) sau care poate fi plătită de populație (putere de cumpărare a populației). Vânzare-cumpărare = strămutarea proprietății unui lucru de la vânzător la cumpărător, în schimbul unui preț. – V. cumpăra. (Sursa: DEX '98 )
CUMPĂRÁRE s. achiziționare, cumpărat, luare, procurare, târguire, (înv.) scumpărătoare. (~ celor necesare.) (Sursa: Sinonime )
Cumpărare ≠ vânzare (Sursa: Antonime )
cumpăráre s. f., g.-d. art. cumpărării (Sursa: Ortografic )