CÚFĂR,cufere, s. n. Ladă cu capac (și cu încuietoare) care se folosește la păstrarea și la transportarea diverselor obiecte. ♦ (Pop.) Geamantan (de lemn). – Din pol., ucr. kufer. (Sursa: DEX '98 )
CÚFĂR s. ladă, (pop.) tron, (înv. și reg.) sandâc, sicriu, (Mold.) sipet, (arg.) purcea. (~ al miresei.) (Sursa: Sinonime )
CÚFĂR s. v. geamantan, valiză. (Sursa: Sinonime )
cúfăr (cúfere), s. n. – Ladă cu capac, geamantan de lemn. Ngr. ϰούφαρο (cf. Hesseling 21), care posibil provine din germ. Koffer (DAR), cf. pol., sb. kufer, fr. coffre, sp. cofre. – Der. cufărar, s. m. (hamal). (Sursa: DER )
cúfăr s. n., pl. cúfere (Sursa: Ortografic )
cúfăr n., pl. ere (germ. koffer, fr. coffre, d. lat. cóphinus, ĭar acesta d. vgr. kóphinos, coșniță; it. cófano). Ladă de călătorie maĭ mare de cît geamantanu și maĭ scumpă de cît o simplă ladă fiind-că e îmbrăcată în pînză saŭ în pele [!]. V. sipet. (Sursa: Scriban )
CÚFĂR ~eren. înv. Ladă cu încuietoare folosită pentru păstrarea și transportarea diferitelor obiecte (mai ales de îmbrăcăminte). /<pol., ucr. kufer (Sursa: NODEX )
