CUȚITÁR, cuțitari, s. m. 1. Persoană care face sau vinde cuțite sau alte instrumente de tăiat. 2. (Fam.) Scandalagiu gata să scoată cuțitul în timpul unei certe sau al unei încăierări; bătăuș. – Cuțit + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

cuțitár s. m., pl. cuțitári (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

CUȚITÁR ~i m. 1) Persoană care face sau vinde cuțite. 2) fam. Scandalagiu gata oricând să scoată cuțitul și să lovească. /cuțit + suf. ~ar (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard